„75 de ani de la epurarea a 114 membri ai Academiei Române“ − sesiune comemorativă
Academia Română în parteneriat cu Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST) organizează joi, 9 noiembrie 2023, sesiunea comemorativă „75 de ani de la epurarea a 114 membri ai Academiei Române“. Manifestarea se va desfășura în Aula Academiei, începând cu ora 10.
Sesiunea va fi deschisă de alocuțiunile acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, și acad. Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei.
Dedicată rememorării represiunii asupra membrilor Academiei Române, declanșată în anul 1948, manifestarea aduce în atenția publicului transformările ideologice din spațiul românesc odată cu instaurarea regimului comunist și schimbările fundamentale impuse Academiei de noua organizare politică. Temele vor fi detaliate în expunerile dr. habil. Florin Abraham, directorul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului, dr. Dan Cătănuș, cercetător al institutului, și dr. Andreea Dobeș, cercetător al Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenței Sighet.
Prin decretul din 9 iunie 1948 Academia Românăa fost transformată în instituție de stat, subordonată Consiliului de Miniștri, sub denumirea de Academia Republicii Populare Române. Odată cu organizarea noii entități, au fost excluși 114 membri, ilustre nume ale științelor și literelor, reprezentanți ai armatei, ai Bisericii şi ai vieții publice românești, cei mai mulți foști membri ai unor partide istorice ori demnitari de stat: Iuliu Maniu, Gheorghe I. Brătianu, Alexandru I. Lapedatu, Lucian Blaga, Alexandru Marcu, Radu R. Rosetti, Victor Slăvescu, Iuliu Hossu, Gheorghe Tătărescu, Dumitru Caracostea, Silviu Dragomir, Onisifor Ghibu, Constantin Rădulescu-Motru, Ioan Lupaș, Pantelimon Halippa, Ion Petrovici, Mircea Cancicov, Gheorghe Tașcă, Emil Hațieganu. Mare parte au fost întemnițați în închisorile comuniste, nouă dintre ei pierzându-și viața în penitenciare. Refuzul de adaptare la noile orientări socio-culturale a fost unul dintre motivele care au declanșat epurări și din rândul cercetătorilor, noul regim având ca prioritate eliminarea elitelor pentru consolidarea puterii politice. În 1990 Academia Română i-a reprimit în rândurile sale pe membrii excluși după decretul de reorganizare.
Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române investighează manifestările și consecințele regimurilor totalitare și dictatoriale din istoria recentă a României, cu scopul de reconstitui evenimentele care au marcat societatea contemporană și de a conserva memoria istorică.
Accesul la eveniment este liber.
Biroul de comunicare al Academiei Române