
Perioada premergătoare sărbătorilor pascale este ideală vizitării unor locuri, dacă vrei să cunoști și să afli mai multe despre tradițiile și obiceiurile zonei. Acesta a fost și motivul pentru care au pornit la drum, spre Valea Almăjului din Caraș-Severin, Mădălina Corina Diaconu, secretar general a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și Teodora Marin, responsabilă a Editurii UZPR.
Complexul mulinologic de la Rudăria și unele dintre poveștile localnicilor despre felul în care se macină timpul la cele 22 de mori din zonă, le auziseră, dar știau că mai au multe de aflat. Ghid și gazdă le-a fost în zonă profesorul Mihai Vlădia, care predă istoria la școala gimnazială din comună, este deci îndrăgostit de trecut, dar trăiește responsabil în prezent și tocmai de aceea a deschis, în comuna Eftimie Murgu, un muzeu cu exponate ce vorbesc despre vremuri care nu se doresc uitate. Se spune că amintirile noastre sunt legate indisolubil de simțuri. Așa că multe dintre acestea ne revin în minte odată cu mirosul de mere coapte în prag de iarnă și de pâinea făcută cu drag, de bunicile nostre. Așadar, înainte de-a pleca de la almăjeni, doamnele de la UZPR, au făcut cunoștiință cu maestrul bucătar, Marian Popovici, “omul care transformă pasiunea în excelență”.

Din Valea Almăjului sau “Valea Miracolelor” cum frumos i se mai spune, Radio UZPR s-a îndreptat spre munții Aninei, oraș dezvoltat în jurul exploatărilor de huilă din zonă. Din păcate după 1989, minele s-au închis, iar despre trecutul minier al zonei se vorbește doar la muzeu. Centrul Cultural Muzeistic din Anina, reprezintă o bijuterie muzeală. Aici se găsesc colecții care prezintă istoria orașului, care s-a bazat în trecut pe industria minieră. Putem admira aici macheta liniei ferate Anina – Oravița, cea mai veche cale ferată montană din sud-estul Europei, dar și exponate care amintesc de partea socială și culturală a Aninei.
De la Munții Aninei la Valea Cernei, în Parcul Național Domogled-Valea Cernei. Stațiunea balneară Băile-Herculane, cea mai veche stațiune turistică din România, nu poate fi ocolită, dacă ajungi în această parte de țară. Împăratul Traian, în urmă cu două milenii, a pus bazele acestei așezări închinate zeului Hercules. Romanii au construit aici Therme Herculi, izvoarele termale din zonă aducând un echilibru, se spune, între forța fizică și cea spirituală. Inginerul Dorin Bălteanu a studiat cu pasiune istoria acestor locuri și povestește documentat despre împărați și împărătese care au venit în Băile Herculane și au lăsat urme ale acestei treceri.
Mai multe localități, printre care Iablanița, Lăpușnicel, Cornea, Luncavița, Mehadia, Petnic și Teregova au făcu parte odinioară din teritoriul numit “Craina”. Despre “Craina Bănăteană” a aflat și discutat pentru Radio UZPR, Mădălina Corina Diaconu, vorbind cu autorii unei cărți dedicate lăcașelor de cult din zonă. Icoana Cristescu Budescu și Gheorghe Țunea Pîrvovanu, au studiat și au scris despre bisericile ortodoxe din Craina Bănățeană. Pregătirea spirituală pentru Sărbătorile Pascale s-a legat excelent cu discuția despre bisericile din această parte a Banatului și despre cei ce și-au dedicat viața slujirii în aceste lăcașe de cult.
Drumul european te duce, mergând spre vest, la poalele Semenicului, în fosta „Cetate de Foc”, cunoscută acum, mai mult, ca „Orașul cu poeți”.
În Reșița, în municipiul județului Caraș-Severin, reprezentantele UZPR, Mădălina Corina Diaconu și Teodora Marin au participat la o întâlnire cu membrii Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România- Filiala Caraș-Severin, coordonată de Ion D. Cucu, președinte filiala UZPR Caraș Severin. Ziariștii au avut acum ocazia să discute despre problemele care îi frământă, respectiv indemnizația actualizată și atragerea de tineri jurnaliști în această uniune de creație. S-au făcut propuneri și proiecte referitoare la implicarea jurnaliștilor în evenimentele societății civile.
Sub egida Clubului Presei din Banatul de Munte coordonat de ziarista Dorina Sgaverdia s-a desfășurat, în continuare, prezentarea cărții lui Mario Balint, „Conectat la Apocalipsă”. Cunoscut ca și corespondent de război, din locurile unde se petrec cele mai mari tragedii și drame umane, Mario Balint transmite prin această carte un mesaj celor care scriu, colegilor lui, ziariștii: “sunteți ochii și urechile lumii, iar munca voastră este esențială pentru ca publicul să înțeleagă tragediile și complexitățile conflictelor din întreaga lume”.
O manifestare interesantă la care au venit prietenii jurnalistului Mario Balint, foarte mulți colaboratori și admiratori ai acestui ziarist care s-a remarcat mereu prin felul în care scrie și curajul de-a transmite din cele mai periculoase locuri de pe mapamond. Prin ceea ce s-a transmis, prin alocuțiunile prezentate, prin expoziția de fotografii cu imagini de pe front, dar și prin faptul că Mario Balint a marcat în acest fel, specific pentru un ziarist, 20 de ani de activitate pe tărâmul presei de război, manifestarea s-a remarcat prin valoare și mare ținută.
Închei citindu-l pe autorul cărții, ziaristul Mario Balint: ”Jurnaliștii trebuie să rămână în siguranță! Ca cetățeni ai propriei Patrii Planetare”.
Adriana Telescu, UZPR Caraș Severin