Ecouri de la Festivalul Internațional “Lucian Blaga”,

Sebeș, 23-25 mai 2025

Ecouri de la Festivalul Internațional “Lucian Blaga”,

Sebeș, 23-25 mai 2025

de  Ileana Costea   și   Doina Maria Țetcu

Festivalul Internațional Lucian Blaga a implinit 45 de ani!

La cea de a 45-a aniversare, ediție aniversară când s-au împlinit 130 de ani de la nașterea lui Lucian Blaga, am participat și noi. Noi, autoarele acestui articol, ne aflam  într-un turneu prin România cu conferința și expoziția de pictură intitulată “Jerry W. McDaniel – Lucrări pe teme românești ale unui pictor american” la Cluj-Napoca, la Câmpina și la Sibiu.  La Sibiu, gazda noastră, universitara Anca Sîrghie, având cunoștință de efervescența culturală care avea loc în această perioadă la Sebeș, ne-a invitat și pe noi două să participăm la acest eveniment. Și iată-ne în seara de 23 mai la Sebeș. Orașul curat, cochet, cu case cu acoperișuri cărămizii, cu strada principală, bulevardul Lucian Blaga, tăiată pe mijloc de o frumoasă peluză de iarbă și copaci.

Festivalul Internațional “Lucian Blaga” din 2025 s-a desfășurat la Sebeș, județul Alba și la Lancrăm, satul natal al poetului. Tematica festivalului a fost diversă, de la comunicări științifice și lansări de carte la festivități de premiere a elevilor câștigători ai concursurilor naționale și internaționale de creație literară și artă plastică, de lectură pentru elevii claselor I-IV și lansări de carte pentru aceștia.  Pe lângă acestea au avut loc mai multe expoziții, piese de teatru și două concerte extraordinare care au avut loc în capela cetății Câlnic și în biserica evanghelică din Sebeș.  Spațiile de desfășurare a evenimentelor au fost Primăria, Centrul Cultural “Lucian Blaga” și Muzeul Municipal “Ioan Raica” din Sebeș și Casa memorială Lucian Blaga din Lancrăm. Toate evenimentele au fost deosebit de interesante.

 In seara de 23 mai am prins Concertul de la cetatea Câlnic, care face parte dintr-un traseu foarte popular de biserici fortificate din Transilvania, înscrise pe lista UNESCO a patrimoniului Mondial. Concertul a fost susținut în capela cetății de soprana Melinda Sampson (România) acompaniată la pian de japoneza Chiyo Hagiwara. In program: Carl și Josef Filtsch, compoziții de Chiyo Hagiwara pe versuri de Lucian Blaga. Ne-au plăcut și concertul și cetatea Câlnic.

Tot pe 23 mai, dar mai devreme, în frumoasa clădire a Primăriei orașului Sebeș, recent renovată, în interiorul căreia se poate observa, sub o platformă din sticlă, o porțiune din zidul vechii cetăți, s-a desfășurat o întâlnire cu Editura Școala Ardeleană din Cluj-Napoca, director Vasile George Dâncu și invitații săi.

Sesiunile de comunicări științifice cu titlul generic “Lucian Blaga filosof, poet, mentor” și “Lucian Blaga și tăcerea ca taină a creștinismului românesc” s-au desfășurat în două spații: la Sebeș, la Centrul cultural “Lucian Blaga” și la Lancrăm, la casa memorială „Lucian Blaga”. Sesiunea din 23 mai a fost moderată de CS gr.I, dr. Eugeniu Nistor, iar cea din 24 mai de către prof. univ. dr. Ilie Moise. Temele abordate ne-au stârnit interesul, iar vorbitorii au fost cu toții la înalt nivel academic. Pentru exemplificare, menționăm doar trei dintre lucrările prezentate: Prof.univ.dr. Ilie Moise – “Câteva considerații privind permanențele culturii românești la Lucian Blaga”, Conf. univ. dr. Anca Sîrghie  – “Asistenții profesorului Lucian Blaga”,  Prof. univ. dr. Ileana Costea- “Promovarea lui Lucian Blaga in S.U.A.”.

Era 24 mai, ora 11, când am plecat la Lancrăm, la casa memorială “Lucian Blaga”, unde s-a desfășurat festivitatea de premiere a câștigătorilor concursului național de creație literară și artă plastică „Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor!”. Aici, pe o masă lungă se aflau numeroase pachete cu cărți, legate cu panglică tricoloră și multe, foarte multe minunate buchete de flori care așteptau să fie oferite câștigătorilor ca premiu, împreună cu câte o diplomă. Curtea casei memoriale “Lucian Blaga” a devenit locul de manifestare a acestui spectacol al tinereții creatoare. Printre copaci și ronduri de flori erau așezate scaune de grădină, bănci și lavițe acoperite cu covoare pe care s-au așezat deopotrivă premianții și spectatorii. Au fost prezenți printre spectatori și primarul Sebeșului, Dorin Nistor și viceprimarul Dorin Albu, ca dovadă a implicării oficialităților în sprijinirea acestor manifestări culturale sub egida lui Lucian Blaga.

Casa în care s-a născut Blaga a fost renovată și amenajată ca muzeu. Pe lângă obiecte de mobilier sau de uz personal ne-a făcut plăcere să descoperim inscripționate în diverse locuri din camere, dar și afară, pe zidurile exterioare ale curții și pe casa, fosta șură probabil, acum o sală, unde trona un pian cu coadă, amenajată pentru manifestări culturale și științifice, citate din poeziile lui Blaga și să ascultăm o voce care ne vorbea despre Lucian Blaga și copilăria lui în această casă a satului Lancrăm.

Momentele premierii au alternat cu câteva manifestări artistice. Tânăra talentată, Alexandra Panfilie, a stârnit emoție prin interpretarea unei melodii pe versuri de Blaga. Membrii trupei de dansuri săsești, îmbrăcați în costume tradiționale, au interpretat cu mult elan o suită de dansuri populare săsești care ne-au entuziasmat, cât pe-aci să ne prindem și noi în frenezia dansului, iar fanfara din Petrești a creat la rândul ei momente de bună dispoziție.

In curte, pe lângă citatele din poeziile lui Blaga inscripționate pe ziduri, am descoperit două expoziții: una de artă plastică cu lucrări ale elevilor premiați și alta cu afișele edițiilor anterioare ale festivalului.

Am părăsit încărcate de bucurie Casa Memorială admirând, din mașină, satul și ne-am oprit la monumentul lui Blaga din apropierea cimitirului unde poetul este înmormântat. Sculptura se proiectează peste dealurile din împrejurimi, înălțându-se spre cer, trimițându-ți gândul spre frumusețea naturii locului natal al lui Blaga care, cu siguranță, i-a modelat sensibilitatea. Doamna Anca Sîrghie, care ne-a fost ghid entuziast și competent în tot acest periplu, ne-a povestit despre festivitatea care s-a ținut la acest monument în prima zi a festivalului, prilej cu care câteva zeci de copii au recitat în cor versuri de Blaga. Cu siguranță,  acești copii vor ține minte asemenea momente speciale ale copilăriei lor și poate vor aprofunda cândva opera poetică și filozofică a lui Blaga.

Ne-am reîntors la Sebeș, unde am participat la două vernisaje: Expoziția doamnei Zoe Vida Porumb – „Tapiserie, broderie, obiect textil” din spațiul expozițional al Primăriei și expoziția etnografică din holul Centrului Cultural „Lucian Blaga” intitulată „Prof. univ. dr. Ilie Moise – colecționarul”. Ambele vernisaje au fost adevărate spectacole.

Zoe Vida Porumb fiica sculptorului Gheza Vida, absolventă a Universității de Artă din Cluj-Napoca, secția Textile ne-a încântat cu lucrările sale delicate, pline de sensibilitate, cu subiecte diverse, cu o amprentă personală inconfundabilă. Lucrările artistei sunt fine, delicate, expresive, într-o paletă de culori blânde și foarte luminoase. Luminozitatea lucrărilor crea senzația că pereții emit o energie benefică. La vernisajul expoziției au vorbit dr. Iulia Mesea de la Muzeul Brukenthal din Sibiu și completat de conf. univ. dr. Ramona Novicov de la Universitatea din Oradea. Ambientul muzical a fost susținut de cvartetul „Mara Music” din Baia Mare. Am întâlnit-o și noi pe artistă, am felicitat-o pentru talentul și munca sa. și, desigur, am făcut și o fotografie.

Iată-ne ajunse și la vernisajul expoziției etnografice: „Prof. univ. dr. Ilie Moise – colecționarul”. Ne aflăm în holul Centrului cultural „Lucian Blaga”. Pe un întreg perete se află înșirate multe icoane pe sticlă specifice Transilvaniei. Sunt vechi, poate au o sută de ani, poate chiar două. In câteva vitrine vedem ceramică veche, străchini, oale, ulcioare, dar și  linguri de lemn care au fost de trebuință strămoșilor noștri. In fața peretelui central se află sub sticla unei vitrine o cămașă de femeie, albă, împodobită cu doar câteva cusături negre, cu mâneci foarte bogate, simplă, vorbindu-ne despre frumusețea simplității sau esența frumuseții. Toate obiectele sunt adunate în timp, de prin sate, cu pasiune și migală, de “colecționarul”, adică de domnul profesor Ilie Moise, pentru a nu se pierde parte importantă din istoria neamului. Ilie Moise a explicat că a selectat pentru expoziție doar câteva din cele două mii de exemplare cât numără colecția sa. Vernisajul expoziției a avut o notă specială fiinđ o festivitate de premiere oferită de primarul orașului Sebeș, domnul Dorin  Nistor, care i-a făcut și o „laudatio” profesorului Ilie Moise, o prezență constantă la festivalul Blaga și i-a oferit acestuia, în semn de prețuire, o plachetă cu emblema Festivalului Blaga, casa din Lancrăm și o pălărie „cum purta Blaga” cadou cu ocazia împlinirii vârstei de 77 de ani. Cariera didactică a profesorului Ilie Moise s-a desfășurat la universitățile “Lucian Blaga” din Sibiu și “1 Decembrie” din Alba Iulia tot în domeniul etnologiei. Tot acesta a înființat  prestigioasa revistă „Studii și comunicări de etnologie” ca buletin științific al „Asociației folcloriștilor și etnografilor din județul Sibiu” care a devenit, din anul 1992, periodic al Academiei Române. Pentru savoarea momentului, o doamnă, regretăm că nu i-am reținut numele, a creat o strigătură folclorică, portret al  omului Ilie Moise. Ne-a plăcut. Am înregistrat-o. A spus tot în numai câteva cuvinte. „Să ne trăiești Ilie Moise !/ Că o plecat sărac din sat/ Ș-o ajuns om învățat/ De lume apreciat/ Peste tot îi invitat/ La festivaluri, doctorate, și la lansare de carte/ Că peste tot unde-o umblat/ Multe lucruri o cumpărat,/ Toate ce le-o căpătat/ In muzeu le-o așezat,/ Ca și la Sibiu și Cut/ Că de ăștia i-a plăcut./ Că ține-l Doamne sănătos/ Cu dumnealui suntem făloși!/ Uuu, iu, iu, iu,iu, iu, iu…”. A urmat un cadou surpriză, un minirecital cu muzica bolurilor executat de o interpretă japoneză. Așezată pe jos, în mijlocul unor boluri metalice speciale,  interpreta măiastră le atingea ușor cu două ciocănele într-o manieră doar de dânsa știută. Muzica rezultată nu era doar ca efect al atingerii bolurilor de către ciocănele, ci și din suprapunerea vibrațiilor prelungite emise de acestea.  O performanță apreciată pentru frumusețea și ineditul ei.

Ziua de 24 mai a fost încununată cu o seară de teatru, piesa intitulată “Viața mea din flori”, un spectacol de teatru alternativ, inspirat de opera lui Cristian Popescu din care ia elemente din poezia și viața acestuia. Regia aparține lui Florin Coșuleț care este și unicul interpret. Acesta a avut un dialog subtil cu sunetele care vibrau din diferite instrumente mânuite de   Zeno Apostolache (acordeon), Makkai István (clarinet), Zonda Attila (bas acustic). Am fost impresionate de acest spectacol deosebit prin subiect, montare și o interpretare magistrală, însuflețită, susținută și de un contact vizual al actorului Florin Coșuleț cu publicul.

În ultima zi, 25 mai , am făcut o plimbare prin Sebeș. Am admirat și apreciat orașul, casele și parcurile lui, dar mai ales  impresionanta clădire a Primăriei.  Și alături de ea se află Muzeul Municipal „Ioan Raica”. Aceasta a găzduit în ultima zi a festivalului un eveniment dedicat celor mai mici participanți și anume festivitatea de premiere a concursului de lectură pentru clasele I-IV intitulat „Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor”, titlul acestuia fiind chiar un vers din poezia lui Blaga „Mirabila sămânță”, ei, copiii fiind mirabilele semințe din care se naște viitorul. Coordonator a fost profesorul în învățământul  primar Mihaela Gatea. Tot la muzeu au avut loc și lansări de cărți pentru copii. Și, surpriză, un volum colectiv, cartea „Fragmente din noi”,   realizată de elevi din Sebeș, coordonați fiind de Nadia-Diana Arsin, Lavinia Donose, Sanda Camelia Zurman, ale căror nume merită reținute ca îndrumători ai copiilor pe calea creației. . Tot aici a putut fi vizionată expoziția educativă „Români de poveste” (Asociația pentru Educație Digitală Bigger Picture) împreună cu momente de teatru și muzică ale trupelor de teatru „Pied Piper” și „Gepetto” și a școlii de muzică „DoReMi”. Frumos! În spiritul lui Blaga! „Am văzut nu o dată sămânţa mirabilă/ ce-nchide în sine supreme puteri./ Laudă seminţelor, celor de faţă şi-n veci tuturor!” ((Lucian Blaga – Mirabila sămânță).

Noi ne-am continuat plimbarea. Am ajuns la biserica evanghelică din Sebeș,  unde seara se va fi desfășurat excepționalul concert al Corului Madrigal. Am reușit, după insistențe, să pătrundem în biserică în timpul repetițiilor. Interesantă era amplasarea la un moment dat a coriștilor printre stâlpii bisericii. Vocile lor au o sonoritate aparte în acest spațiu sacru. Concertul corului Madrigal a fost o încununare a acestui minunat eveniment numit Festivalul Internațional “Lucian Blaga”. Lăsăm aici o adresă pe youtube unde poate fi vizionat un fragment din spectacol: Spectacol de gală MADRIGAL | Festivalul Internațional “Lucian Blaga” Sebeș | Aftermovie   

Ne-am reîntors la Centrul Cultural “Lucian Blaga”. Pe esplanada din fața acestuia, pe centru, se află o statuie cu bustul lui Lucian Blaga, iar pe partea dreaptă am descoperit o carte mare deschisă direct pe trotuar. Apoi am mai zărit încă una. Erau  bănci de piatră pe care erau inscripționate versuri ale lui Lucian Blaga. Oricine se apropia de aceste băncî făcea cunoștință cu Lucian Blaga.

Am  mai întâlnit o astfel de bancă la Lisabona. Acolo versurile inscripționate erau ale poetului Fernando Pessoa considerat unul dintre cei mai importanți poeți portughezi din toate timpurile.  Blaga însuși e legat de Lisabona, unde a fost ambasador al României în perioada 1938-1939. Există și un bust al  lui Blaga în Portugalia,  la Estoril, o localitate elegantă la numai câțiva kilometri de Lisabona, amplasat în fața Hotelului Palácio, unul dintre cele mai prestigioase din Europa, prin saloanele căruia au trecut regi, șefi de stat și diplomați. Însuși Blaga a locuit acolo, împreună cu soția și fiica sa, bună parte din timpul petrecut în Portugalia. Bustul lui Blaga din Estoril, realizat de sculptorul timișorean Aurel Ardeleanu, este așezat pe un soclu pe care sunt scrise în portugheză, câteva din versurile poemului „Saudade” (Dor) a devenit loc de pelerinaj pentru românii rezidenți în Portugalia sau vizitatori. Perioada petrecută de Lucian Blaga în Portugalia a adus culturii române două volume scrise în limba portugheză: volumul de versuri „La curțile dorului” din care numai opt poezii formează așa numitul „pachet portughez” însă toate au fost scrise pe timpul șederii sale în Portugalia și romanul autobiografic „Luntrea lui Caron”, publicat postum. Aceasta a fost doar o paranteză care totuși nu ne-a scos din contextul „Blaga”.

  După ce „am citit” băncîle și am reținut de acolo poezia „Dor, încă ceva  ne-a mai atras atenția, ceva neobișnuit: o altă carte, uriașă, așezată vertical pe iarbă, deschisă la o pagină pe care citind-o, intrai în vorbă cu Dumnezeu și înțelegeai miracolul vieții exprimat înpoezia „Mirabila sămânță”. Pagina dreaptă a cărții avea o deschidere, o fereastră prin care intrai și…erai în carte, o trăiai. Sigur, puteai să-ți faci și o fotografie. Să ții minte ca ai pășit în cartea lui Blaga și să revii la ea. Minunat decor al orașului care s-a pus în valoare prin șansa ce o are de a fi trecut pe acolo un poet, un filozof, Lucian Blaga, care a amprentat, cu ființa și gândirea sa, locul. Orașul Sebeș și satul său natal, Lancrăm, îl mențin mereu prezent prin organizarea anuală, deja de 45 de ani, a Festivalului Internațional „Lucian Blaga”. El face parte din identitatea culturală a Sebeșului. De-a lungul timpului, l-au onorat cu prezența și Constantin Noica în 1984 și Nicolae Steinhardt în 1986. În perioada 23-25 mai 2025, au fost prezenți la Sebeș și la Lancrăm cei mai importanți exegeți ai operei blagiene, dar și instituții de educație și cultură, edituri, sub cupola Academiei Române cu care festivalul și principalul său organizator, Centrul Cultural „Lucian Blaga” au un parteneriat solid, în anul 2023 fiind semnat un nou protocol de colaborare cu Academia Română. Dar ceea ce ne-a impresionat cel mai mult au fost prezența și premierea copiilor din toate colțurile țării, de la sate și de la orașe, participanți la concursurile de creație pentru că aceste concursuri sunt concursuri naționale, chiar internaționale, de la cei mai mici și continuând până la elevi de clasa a 12-a. Mulțumim organizatorilor, Primăria și Consiliul Local al Municipiului Sebeș, Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba Iuliași participanților pentru implicare.

Festivalul Internațional „Lucian Blaga” este o deschidere panoramică a comemorării lui Blaga, de la nivel academic până la elevii care recită în cor, de la editarea operei lui Blaga până la interpretarea lui scenică. Ediție de ediție, evenimentul este tot mai bun, mai consistent științific.

In rezumat ceea ce este special acestui festival Blaga este faptul că primăria orașului Sebeș este foarte implicată, că sesiunile de comunicări au fost la un înalt nivel științific, că se acordă o atenție deosebită elevilor din toată țara, în dezvoltarea lor pe calea creației și varietatea evenimentelor, toate onorându-l pe poetul al cărui spirit pare să trăiască în tot orașul și evident și la Lancrăm. Și cu atât mai frumos cu cât acest eveniment are loc an de an și poetul nostru este prezent și departe, în Portugalia…

Ne place să încheiem cu câteva versuri din poezia lui Blaga „Trei fețe”(1919) pe care le întâlnești de cum pășești în holul Centrului Cultural care îi poartă numele,  versuri care exprimă evoluția omului în viață:

Copilul râde: Înţelepciunea şi iubirea mea e jocul!

 Tânărul cântă: Jocul şi-nțelepciunea mea-i iubirea! 

Bătrânul tace: Iubirea şi jocul meu e-nțelepciunea!