Pristolnicul, obiect de cult religios în credința populară.

Îmi mai amintesc ziua în care, scotocind printre lucrurile aflate în sertarul unui dulăpior din  casa părintească, am găsit un obiect din lemn având forma unei ștampile mai mari. Avea incrustat pe el semnul crucii și câteva simboluri pe care nu le-am înțeles. L-am învârtit pe toate părțile. Am văzut că era un obiect vechi. După crăpături, se putea deduce că a fost folosit timp îndelungat. Nu am știut atunci ce reprezintă, deși gândul m-a dus către obiectele de cult religios. L-am păstrat, având convingerea că într-o zi o să-i descopăr povestea…

Au trecut anii și în perioada de  desfășurare a evenimentului cultural „ACASĂ. Parcurs artistic în casele deschise din Greblești”, ediția a III-a / 2025,  în curtea unei gospodării din  Greblești-Vâlcea am întâlnit un meșter popular. Era așezat la o măsuță de lucru pe care se aflau mai multe unelte și câteva obiecte realizate de acesta din lemn, de mărimi și forme diferite, având încrustate pe ele semnul cucii… Pentru că unele dintre acele mici obiecte atent meșteșugite semănau mult cu obiectul găsit de mine în dulapul din casa părinților mei, m-am oprit să le văd mai de aproape. Am intrat în vorbă cu meșterul popular și discuțiile purtate m-au lămurit că găsisem în casa părintească și păstrasem, un pristolnic! Era un obiect de cult religios, într-adevăr,  pe care mama mea îl moștenise la rând-i, de la părinții săi.

Pe Costel Țanea, meșterul popular prezent în anul 2025 la evenimentul cultural-artistic de la Greblești, de fel din Vlădești-Vâlcea, l-am abordat cu bucurie pentru că el însuși radia bucurie! Mi-a prezentat o parte din colecția sa de obiecte de cult religios, expuse la Greblești pe câteva polițe înșirate pe peretele unei anexe din curtea casei vizitate.

Am aflat atunci că pristolnicul este un sigiliu cu care sătenii imprimă pe prescuri semnul crucii și anumite inițiale ritualice. L-am ascultat cu atenție pe meșterul popular Costel Țanea, căruia i-am adresat apoi câteva întrebări:

Ion Talpoș (I.T.): Confecționarea pristolnicelor înseamnă, din punctul dumneavoastră de vedere, artă?

Costel Țanea (C.Ț): Nu este artă, este un meșteșug. Ce lucrez eu, nu sunt obiecte pe care le inventez. Sunt replici inspirate după obiecte de cult originale aflate în colecții personale, după moșteniri de familie, din muzee, din literatura de specialitate… Pristolnicul este un obiect sacru în casă, care încă se mai folosește și în zilele noastre. Bunicii și străbunicii noștri îl lăsau moștenire urmașilor lor. Exagerând puțin, pentru a pune în evidență importanța acestui obiect de cult, am  putea spune că o casă ar putea să ardă, dar pristolnicul rămâne. El este și icoană, și biserică, și loc de închinare într-o casă. Dar și obiect folosit în vremurile mai vechi atunci când se făcea o prescure sau o pâine, pentru a le pristolnici. Adică, pentru a le însemna cu semnul lui Iisus Hristos…

I.T.: Când se aplică această pecete pe o prescure?

C.Ț.: Când aluatul este gata frământat, în forma în care se va coace. Pristolnicul sau pecetarul se aplică pe acest aluat și după coacere, prescurea va purta însemnele pristolnicului. Sunt pristolnice (pecetare) cu care se face prescurea pe care doar preotul o taie, în biserică.

I.T.: Pristolnicul și pecetarul sunt unul și același lucru?

C.Ț.: Pristolnicul seamănă cu pecetarul, însă este mai bogat inscripționat cu simboluri biblice…

I.T.: Aveți confecționate aici și câteva cruci din lemn, de diferite mărimi…

C.Ț.: Crucerituleste un meșteșug! Pentru confecționarea crucilor de felul acesta se folosește lemn din diverse esențe: nuc, arine, paltin, cireș, păducel (mălaiul ursului)…  Lemnul acestora  este mai dens și se sculptează cu ușurință. Se folosește păducelul, care fiind un mărăcine, simbolizează coroana cu spini pusă pe fruntea Mântuitorului nostru, când a fost răstignit…

I.T.: Unde lucrați (sau ați lucrat) dumneavoastră?

C.Ț.: Am lucrat în cadrul Muzeului Satului Vâlcean, la Restaurare. Cu toate acestea, nu am colecționat obiecte vechi. La mine acasă păstrez doar ce am făcut eu.

I.T.: Cum finisați/conservați obiectele acestea de cult confecționate din lemn?

C.Ț.: Le protejez cu ceară sau cu ulei de cedru… Astfel, suprafețele prelucrate capătă un aspect plăcut.

I.T.: Mai sunt căutate în zilele noastre asemenea obiecte de cult bisericesc?

C.Ț.: Le caută colecționarii.Sunt colecționari care au sute sau mii de obiecte de cult bisericesc de genul acesta… Bisericile au, în general, recuzita lor. Am expuse aici replici ale unor modele vechi de sute de ani… Toate sunt replici, nu sunt falsuri! Mai am aici expuse și modele care ne duc cu gândul la „Coloana Infinitului” a lui Brâncuși…

I.T.: Sunteți prezent de multe ori în Muzeul ASTRA din Sibiu, unde a fost mutată și o casă pe care o găsim reprezentată pe una din bancnotele românești. Se presupune că ar fi fost o casă adusă din Vlădești, localitatea dumneavoastră de baștină.

C.Ț.: Așa este. Am primit confirmarea Băncii Naționale a României că acea casă cu care este ilustrată bancnota de 10 lei, este o casă din Vlădești-Vâlcea.

I.T.: Văd aicicâteva panouri pe care sunt expuse alte obiecte noi,  sau mai vechi… Din punctul dumneavoastră de vedere, sunt ele reprezentative pentru satele Greblești și cele din Țara Loviștei?

C.Ț.: Sigur că da! O privire atentă te poate ajuta să descoperi la aceste obiecte expuse, anumite detalii caracteristice acestei frumoase zone loviștene… Vedeți expus aici un obiect frumos făcut de un fierar! O balama! Și fierarul are simțul lui artistic! A mărit suprafața de contact a metalului și i-a dat o formă specifică de șarpe, de ochi… Un alt obiect expus într-o gospodărie din sat, grebla din lemn, reprezintă după mine laitmotivul Grebleștiului! Îmi amintesc că în Târgul de Sfântu’ Ilie de la Titești am văzut o greblă din lemn, lucrată extraordinar! Era ușoară, era atent curbată… Era ergonomică sută la sută! Am întâlnit acolo un tip în vârstă, jumătate german, jumătate român. Era blond. Mi-a mărturisit că tatăl lui rămăsese în zonă după cel de-Al Doilea Război Mondial iar el confecționa greble din lemn…Probabil, moștenise de la tatăl lui pasiunea pentru lemn, pentru modelarea lemnului…

* * * *

Și anul acesta, la Greblești se vor desfășura o serie de activități culturale (în perioada 14-16 august 2026) în cadrul celei de-a  IV-a ediții a evenimentului ”ACASĂ. Parcurs artistic în casele deschise din Greblești”. Un eveniment cultural-artistic devenit tradiție în localitate, prin grija și implicarea familiei Liviu și Carmen Drăghici Hopârtean (reprezentanții Arthis/Casa de Cultură Belgo-Română din Bruxelles/Belgia), în parteneriat cu Galeria ”La noi, la Greblești”, Uniunea Artiștilor Plastici din România-Filiala Rm. Vâlcea, Primăria Câineni, UZPR, Școala Gimnazială ”General David Praporgescu” Câineni, Parohia Greblești. Vom avea posibilitatea să-l revedem pe Costel Țanea alături de mulți alți artiști plastici și meșteri populari care vor expune lucrări în clădirile puse la dispoziția organizatorilor cu generozitate, de către Primăria Câineni (Căminul Cultural Greblești, Școala și grădinița veche din Greblești, Parohia din Greblești, Obștea moșnenilor din Greblești) și în casele locuitorilor satului (Fam. Pr. Negoescu Daniil, Carmen și Liviu  Hopârtean, Adeluța Frântu, fam. Gheorghe și Milica Rebegel, Casa Daneș, Ștefan Prală, Elena Pavel Rebegel).

Așadar sunteți așteptați, cu toții, la Greblești/Vâlcea!

Ion Talpoș