LUCIAN BLAGA și RADU STANCA prezentați strălucit la
Zilele Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași
Anual, în luna octombrie, la Iași, are loc un eveniment de mare anvergură, Zilele Universității „Alexandru Ioan Cuza”, prilej cu care de data aceasta „Facultatea de Litere – Catedra de Limba și Literatura Franceză” a avut ca invitată pe conf.univ.dr. Anca Sîrghie de la Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu.
Prof.univ.dr. Simona Modreanu, în calitate de amfitrion al evenimentului, a prezentat câteva date biobibliografice ale distinsei invitate, concluzionând cu faptul că „domnia sa este, programatic și voluntar, și un mare ambasador al culturii române peste hotare”.
În susținerea conferinței – Lucian Blaga, „fratele mai mic al lui Eminescu”– Anca Sîrghie, pentru început, a punctat aproprierile dintre cei doi mari poeți (poeți filozofi, copilăria rustică, paradigma germană, atracția pentru mitul autohton, întocmirea de culegeri de folclor pentru uz propriu, debut la 15 ani), continuând cu un alt aspect de istorie literară – „preocuparea lui Lucian Blaga de a-l pune în valoare pe marele său înaintaș”. Aflăm de la Anca Sîrghie, citând din spusele ultimei muze a lui Blaga, Elena Daniello, că acesta declara „constant” că „eu nu vreau să fiu mai mare ca Eminescu, nu vreau nici cât Eminescu să fiu, eu vreau să fiu fratele mai mic al lui Eminescu”. Incitată de această afirmație, Anca Sîrghie, din cercetarea de istorie literară, continuă conferința punctând, rând pe rând, aportul lui Blaga în promovarea marelui poet. În acest sens, publică în volume poeziile lui Eminescu cu introduceri în care face o analiză critică a lor. Exemplificând cu citate din introducerea făcută de Blaga, atrage atenția asupra unei „formulări care merită toată atenția noastră”: „Eminescu desăvârșește opera poetică a unui veac întreg, al cărui aluat atâția l-au frământat pregătindu-i drumul. Cu înclinări de gândire mare, ce îmbrățișează lumea, stăpân pe cultura veacurilor, el și-a putut încerca geniul în cele mai diverse genuri literare și o sporire a știut aduce oriunde a încercat o nouă exprimare a sufletului.”
Prin cercetarea de istorie literară, conferențiara dovedește că Lucian Blaga și-a manifestat admirația față de Eminescu în forme surprinzător de variate, traducând în limba germane poezii ale sale, luând atitudine față de Alexandru Grama, primul detractor al lui Eminescu, menționându-l admirativ pe marele poet în discursurile rostite la Academia Română, Eminescu fiind un „reper constant” pentru acesta. La finalul conferinței, Anca Sîrghie concluzionează: „În marea trecere spre eternitate romanticul Eminescu, acel “fulger neîntrerupt” luminând calea timpilor ce vin și expresionistul Blaga, purtător de “stele-n apă”, stau cu cinste alături, frați buni ai aceleiași mame: marea poezie”.
În partea a doua a reuniunii, prof.univ.dr. Simona Modreanu face o scurtă prezentare a celor două cărți ce urmau să fie comentate de lector univ.dr. Livia Iacob, insistând asupra volumului „Lucian Blaga și ultima sa muză”, cu traducerea în limba franceză, despre care declară: „Forma acestei cărți este specială, pentru că e o formă narativă, e un document de istorie literară, dar cvasinarativ cu inserții eseistice, jurnalistice, cu dialoguri reale purtate cu d-na Daniello, cu dialoguri imaginare cu Blaga, care răspunde indirect și implicit la marile întrebări rămase pudic fără răspuns în dialogul dintre cele două doamne. E cu adevărat un volum înbogățitor pe multiple planuri, și în domeniul strict literar și în cel uman și în cel general al unei relații de iubire deosebit de fine.”
Prezentând volumul „Lucian Blaga și ultima lui muză”, lector univ. dr. Livia Iacob îl recomandă „ca pe o cale de pătrundere în intimitatea creației unui geniu, pentru că acolo, în acest laborator tot ceea ce este viață și biografie se distilează și capătă alte proporții.”
Făcând legătura între cele două volume, „Lucian Blaga și ultima lui muză” și „Radu Stanca și Sibiul”, Livia Iacob descoperă câteva elemente comune: dragostea, la Radu Stanca, pentru Sibiu, iar la Blaga pentru „ultima lui muză”; iubirea profesorului față de literatura pe care o studiază etc. În prezentarea sa, Livia Iacob recomandă ca aceste cărți „să fie un model pentru toți cei care vin la Facultate de Filologie și vor să afle mai multe despre autori, epoci și vremuri”, întrucât ele sunt „documente sufletești” și constituie „un adevărat studiu despre o epocă și oamenii ei, cu suferințele, bucuriile și cărțile lor”. Livia Iacob subliniază și faptul că în spatele cercetătorului Anca Sîrghie „stă curiozitatea de reporter”, domnia sa fiind „un profesor de cursă lungă, de vocație intensă și de amplitudine hermeneutică cum rar mi-a fost dat să întâlnesc”.
Întâlnirea cu Anca Sîrghie s-a finalizat cu luarea de cuvânt a acesteia, prin care a mulțumit invitației doamnelor Simona Modreanu și Rodica Rodean care au fost „la baza acestei călătorii pe care am făcut-o de la Sibiu până la dumneavoastră, aducându-vă mai multe cărți, unele dintre ele chiar și gratuite pe care le ofer cu drag”.
Librăria universitară „Orest Tafralli”, locația în care s-a desfășurat reuniunea literară, a contribuit prin ambianța caldă și eleganța mobilierului la reușita evenimentului. Continuând o tradiție a prezentărilor de carte într-un cadru universitar, autoarea a oferit, prin tragere la sorți, patru volume studenților participanți, a căror prezență a fost remarcată, cu mulțumiri, de directoarea Crina Sandu. Deși prezentările de carte sunt foarte frecvente aici, un eveniment livresc ca acesta, remarcabil ca elevație a ideilor și ca valoare a tomurilor oferite publicului, nu a mai avut loc la Librăria universitară „Orest Tafralli”din Iași. Sesiunea de autografe s-a încheiat cu epuizarea exemplarelor aduse de autoare, urmând ca unii doritori să primească prin poștă volumele solicitate.
La întâlnirea cu Anca Sîrghie a participat un public numeros, format din universitari, studenți și iubitori de carte din urbe, care într-o zi de eclipsă solară au trăit un eveniment livresc cu totul deosebit, la Universitate, cu impresia că au fost teleportați în epoca de aur a lecturii cărților.
Parteneri ai Universității „Alexandru Ioan Cuza” au fost Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, Asociația „Universul Prieteniei” Iași și Liga Culturală Sibiu. Postul național TeleMoldova Plus a solicitat oaspetelui sibian un interviu, iar două posturi de radio au popularizat evenimentul.
. Rodica Rodean / UZPR
