Muzeul Țara Crișurilor,

Secția de Etnografie

Din totdeauna poporul român și-a transmis din generație în generație: obiceiurile, tradițiile, datinile strămoșești, etnografia și folclorul. De asemenea, pe vremuri, ocupațiile, meșteșugul  ca lucratul pământului, olăritul, păstoritul, apicultura sau atelierele de fierărie și tâmplărie, țesutul la război etc, au fost transmise din tată-n fiu și de la mamă la fiică. Toate acestea au contribuit la stabilitatea, unitatea și înstărirea familiei, dar și a identității poporului român.

            Cu toată evoluția societății, a noilor tehnologii în toate domeniile, la sate încă se mai poartă costumul popular la diferite festivaluri, mai ales la cele cu folclor autentic.

            Românii au știut să păstreze și să conserve valorile spirituale și culturale ale neamului său.

            Toate aceste valori le găsim la Complexul Muzeul Țara Crișurilor din municipiul Oradea pe care eu o  consider nu numai  capitala bihorenilor, ci și mândria lor.

            De fapt, întreaga zonă a Crișurilor este încărcată de istorie, din cele mai vechi timpuri, cu descoperiri arheologice, cu fosile chiar din era dinozaurilor!

            În acest muzeu al istoriei, artei, științelor naturii, se află și secția de etnografie în care se împletesc tradițiile, obiceiurile, meșteșugul și portul popular din acest minunat ținut în care conlocuiesc, în pace și înțelegere, români și maghiari.

            Ansamblul etnografic de la Muzeul Țara Crișurilor conține colecții etnografice aduse din cinci zone bihorene: Crișul Repede, Crișul Alb, Beiuș, Tinca-Salonta, Crasna-Barcău, reconstituind imaginea satului ardelean de altădată. Toate obiectele expuse pot fi considerate adevărate opere de artă populară românească. Secția de etnografie conține peste 20 000 de piese de patrimoniu național.

            În afară de portul popular găsim obiecte meșteșugărești și unelte, dar și cum arăta o casă țărănească din zona Crișanei, amenajată cu covoare, ștergare și obiecte casnice, majoritatea din ceramică.

            Astfel, în acest muzeu te lași purtat de valul tradițiilor și portului popular românesc, de o întreagă istorie a poporului român, cu datinile și obiceiurile sale, tradițiile, folclorul și etnografia sa.

            Parcurgând pas cu pas această secție totul se derulează în fața ochilor ca un film în care ai impresia ești unul din protagoniștii acestui scenariu, un personaj interesat de valorile poporului tău.

            În muzeu sunt prezentate nu numai portul popular ci și meșteșuguri, viața cotidiană și comerțul în „Comitatul Bihor”.

            Se găsesc „table de convocare” a breslei olarilor din diferite perioade, a breslei gubarilor, a cizmarilor, tăbăcarilor din Oradea.

            Sunt prezentate unelte pentru potcovit, și ateliere precum: de fierărie, pentru olărit, cuptor pentru ars oale, pentru lemnărie, scaun pentru punerea de spițe de lemn la roți, mașină manuală de găurit, polizor manual, aparatură țărănească pentru distilarea și obținerea renumitei băuturi alcoolice: palinca!, zdrobitor și teasc pentru struguri, instalație pentru făcut magiun, cuptor pentru copt pâine cu întreaga gamă de ustensile: lopeți pentru pâine, vătrai pentru cuptor, tipsii pentru coptul pâinii, coșuri pentru dospirea pâinii, scaune, ștergare de bucătărie, râșniță, vânturătoare, mașină de treierat, plug de săpat, semănătoare universală.

            Se mai găsesc expuse: vase se lut ca ulcioare, ulcele, căni, străchini, plug cu corn fix, grapă,  semănătoare pentru porumb, poartă țărănească de intrat în gospodărie, camere mobilate  țărănește,  cu prosoape lucrate în casă puse în jurul obiectelor de ceramică atârnate pe pereți, mese și scaune, lavițe, cuverturi țesute la război, lăzi din lemn decorate și sculptate cu diferite motive, pentru zestre, tipar de lemn, coșuri împletite, furci de lemn, vase din lemn,  furci pentru tors lâna, război de țesut și toate ustensilele și anexele necesare pentru țesut cuverturi, covoare, carpete dar și  veșminte.

            În această secție sunt cuprinse nu numai portul popular al orădenilor, ci și întreaga lor activitate meșteșugărească, specifică vieții de la țară. De aici se observă preocupările lor pentru a-și înlesni munca în urma căreia să-și asigure traiul familiei.

            Din portul popular nu lipsesc cojoacele ciobănești și măștile purtate după obiceiul și tradițiile românești, la sărbătorile de iarnă.

            Se află și însemne de mormânt din Țara Crișurilor: cruci ortodoxe dar și romano-catolice .

            Într-un salon este prezentat și un alai de nuntă din secolul XX, în port popular specific bihorenilor.

            Toate exponatele din secția de Etnografie, alături de cele din secțiile de istorie, artă și științele naturii, constituie Complexul Muzeal din Țara Crișurilor, cu un bogat patrimoniu al ținuturilor din Ardeal.

            În  ținutul din „Țara Crișurilor” găsești nu numai frumusețea și spectacolul oferit de mama natură, dar și modernismul contemporan cu influențe occidentale, alături de oameni cu suflet minunat!

Cristina NĂLBITORU