De la Lupșa pe Muntele Mare, La Morminte
În fiecare ultimă zi de sâmbătă a lunii iulie se urcă de la Lupșa, La Morminte, pe Muntele Mare, un loc inedit, de amintire, de comemorare, un loc care reprezintă o filă importantă din istoria Munților Apuseni.
Anul acesta ziua de sâmbătă 25 iulie 2026, este ziua în care, cu mic, cu mare, suntem invitați să descoperim sau să revizităm acest loc despre care istoricul prof. dr. Ioan Vlad, fiu al satului, spune: “Nu cred că s-au putut identifica mormânt cu mormânt, dar când eram copil și veneam aici, și asta înseamnă anii 1960-60 și ceva, mormintele erau foarte vizibile, în sensul că se lăsase pământul. Și este vorba de morminte individuale, dar a existat și o groapă comună undeva în centrul cimitirului, pe care era o cruce destul de înaltă sprijinită de o piramidă de pietre mari, de bolovani. Acolo era groapa comună a adversarilor cărora nu li s-au mai făcut mormânt individual. Asta spune tradiția, o poveste de la 1848-1849, o luptă de rezistență a moților subordonați lui Avram Iancu, dar n-am știre să fi fost și Avram Iancu, efectiv, în această bătălie.
Foarte probabil este vorba de o rezistență împotriva unei coloane care venea dinspre Cluj, Huedin, a trecut munții în ideea de a ajunge în inima Țării Moților, la Abrud, unde era centrul de rezistență. Și în zonă, probabil că într-un sistem bine reglat și controlat de supraveghere a intrărilor în munți și a trecerilor peste munți, oamenii locului s-au sesizat din timp și s-a organizat rezistența asta de la Poduri. Poduri înseamnă în vârf de munte, înseamnă niște treceri peste mulhaș. Mulhașul este o mlaștină mare, impresionantă, și asta în vârf de munte este o ciudățenie a naturii, dar este o realitate. Și pentru trecerea peste mlaștina respectivă se doborau copacii, se făceau poduri din trunchi de brad. Probabil că de acolo vine numele de Bătălia de la Poduri. Dar în timp, a devenit prioritar acest toponim, La Morminte. Toată zona asta de vârf de munte, lupșenii o numesc La Morminte.”
Plecarea spre Muntele Mare, La Morminte, este programată pentru sâmbătă 25 iulie 2026, dimineața în jurul orei 8, din fața Primăriei Comunei Lupșa. Se merge în coloană, cu mașini de teren, cu bucurie în suflet pentru „a aduce un omagiu și o recunoștință înaintașilor noștri, celor care, acolo sus s- au jerfit și n-au pregetat în a-și da viața pentru un ideal, pentru libertate, pentru prosperitate, pentru națiunea noastră română”, ne spune Mircea Goia, fiu al satului, director general Cupru Min SA. „Aici vin nu numai seniori, ci și tineri, unii chiar mici-mici, deci se predă ștafeta. Încercăm să ducem mai departe tradiția, obiceiurile, pentru că, după cum știm toți, cei care nu-și cunosc trecutul nu pot avea un prezent și nu pot să construiască un viitor. Și ca atare, noi, credem că este datoria noastră să cunoaștem trecutul, să-l prezentăm copiilor, ca să lăsăm moșteire urmașilor noștri.”
În fiecare an, toaca anunță slujba de binecuvântare a locului, slujbă religioasă condusă de preotul paroh Ioan Vasii din Lupșa, alături de alți preoți invitați. Fii ai satului, personalități din Lupșa și județul Alba depun coroane, moment urmat de un scurt program artistic, o agapă și timp petrecut alături de cei dragi. Evenimentul face parte din programul organizat și dedicat Zilelor Comunei Lupșa (25 – 26 iulie 2026) unde Radu Penciu, primarul comunei Lupșa, ne invită, atât sâmbătă cât și duminică “să petrecem împreună, promovând și respectând tradițiile autentice ale comunității noastre. Vă așteptăm cu mare drag!”
Reportaj și foto de Mădălina Corina Diaconu
